Nicolae Comănescu, Roman Tolici sau Elena și Marcel Scutaru, printre artiștii care își deschid atelierele în cadrul unui circuit UAP în Piața Amzei

Șase ateliere își deschid porțile pe 2 și 3 octombrie, în cadrul proiectului La pas prin atelierele UAP din Piața Amzei, o inițiativă a Asociației Nucleu 0000, care vizează familiarizarea publicului larg cu spațiile de creație din centrul Bucureștiului. În perioada 22-23 octombrie, alți artiști își vor așteapta vizitatorii în atelierele lor din strada Șelari 13. Programul este deschis prin două vernisaje, care vor avea loc pe 30 septembrie, de la ora 19.00, în clădirea de ateliere UAP din Strada Biserica Amzei 7-9 și la Atelier 35.

Presărate prin centrul Bucureștiului, clădirile Uniunii Artiștilor Plastici din România adăpostesc zeci de ateliere, folosite ca centre de creație de artiști de diverse vârste, interesați de limbaje sau practici artistice diferite. Unii faimoși, alții la început de drum. Ascunse în clădiri de patrimoniu, cel mai adesea în zone istorice ale orașului, atelierele sunt rareori accesibile publicului larg și, cel mai adesea, rămân închise chiar și pentru specialiști sau pentru comunitatea artistică. Sunt spații simbolice, fie pentru că ascund indicii biografice, istorii, schițe sau obiecte care ar putea da sensuri noi unei opere, fie pentru că alimentează zvonuri și legende urbane sau, pur și simplu, pentru că unii le consideră cele mai râvnite locuri din oraș. Un atelier ascunde tot felul de povești. Umbre ale ruinelor urbane din imaginarul lui Beniamin Popescu, idei conturate din ​praf, muștar, rugină sau cenușă în universul lui Nicolae Comănescu sau ecouri insolite ale unei antichități târzii în opera soților Scutaru sunt tot atâtea posibile trasee prin lumi creative distincte, într-o meditație asupra actului de creație.

Atelierele artiștilor Beniamin Popescu, Elena și Marcel Scutaru, Roman Tolici, Nicolae Comănescu, Mihai Coltofean și Flavia Lupu se deschid publicului larg pentru prima oară. Fiecare dintre aceste spații formale relevă un univers self-made, al întrebărilor, al rutinelor, al căutărilor care definesc, în cele din urmă, dezvoltarea unui artist.

atelier Beniamin Popescu

„Am pictat în mansarde cu pisici pe Batiștei. Aveam o mansardă cât un Duster, deschideai ușa din pat, Tanti Paulina – care avea 35 de pisici – mi-a spus că am talent. Am pictat într-un subsol cu pisici pe Știrbey, am pictat pe Căderea Bastiliei, pen’că un prieten avea cheia de la atelierul lui X și-mi descuia noaptea să lucrez acolo. Am folosit Turnul Măcelarilor din Târgu Mureș, Green Hours, Sala Dalles, am spart ușa unei săli de meditații din căminul facultății și am lucrat acolo încuiați pe dinăuntru, evident mai mult noaptea, am închiriat un spațiu comun pe Vespasian, Gara de Nord, deasupra unui atelier de copt și împachetat semințe cu sare de floarea soarelui, mirosea de leșinai de dimineață până seara.”
Nicolae Comănescu
„Atelierul este un spaţiu în care se naște o lume a ta, care corespunde pe undeva cu lumea ta interioară, se poate observa o anume amprentă personală, aduni în jur lucruri care să vibreze în ochii tăi şi să te încarce cu acele emoții necesare dezvoltării unei serii de lucrări”
Elena Scutaru
“Atelierul în care lucrăm în prezent conține două lumi imaginare care, datorită vecinătății, se amestecă uneori până rezultă producții comune, ca mai apoi să se separe și să se reformuleze continuu pentru fiecare în parte”
Marcel Scutaru
Pe lângă funcția sa educativă, inițiativa La pas prin atelierele UAP din Piața Amzei  încearcă să aducă în discuție publică, dar mai ales în mediile direct interesate, problema lipsei atelierelor de creație în România. “Am gândit o serie de evenimente pentru a sublinia sensul atelierului în viața unui artist. Este un spațiu vital pentru dezvoltare. Am început prin documentarea atelierelor din clădirile UAP din Piața Amzei și Șelari, în București. Anul viitor, dorim să continuăm cu cele din țară. Invităm, așadar, publicul într-un loc de regulă închis, în atelier, un spațiu multifuncțional în care un creator e liber să experimenteze, să distrugă, să construiască, să arunce, fără judecăți de valoare. Dacă dorește, poate să împartă aceste frământări, dar nu este necesar. Sunt artiști care deschid ușile atelierelor, dar cei mai mulți rămân solitari. Istoric, sunt rare situațiile în care artiștii au creat fără atelier, lucrând în propria locuință. Pentru artiștii vizuali, un loc de experimentare și cercetare este esențial pentru conceperea și realizarea operei”, spune Gabriela Mateescu, fondatoarea Asociației Nucleu 0000, inițiator al acestui demers.

În perioada 2 – 3 octombrie, Asociația Nucleu 0000 deschide atelierele din Str. Biserica Amzei 7-9

PROGRAM complet pentru Noaptea Albă a Galeriilor:

30 septembrie, ora 19.00 – 23.00: expoziție pop-up Inter-Exterior în clădirea de ateliere UAP din Strada Biserica Amzei 7-9, Sector 1. Cinci artiști (Claudiu Cobilanschi, Sergiu Doroftei, Alina Marinescu, Ioana Nicoară, Ionuț Zevideanu) au fost invitați să realizeze o serie de intervenții artistice pe holurile și la subsolul clădirii. Expoziția va fi deschisă și pe 2 și 3 octombrie.

2-3 octombrie: atelierele artiștilor Beniamin Popescu, Elena și Marcel Scutaru, Roman Tolici, Nicolae Comănescu, Mihai Coltofean, Flavia Lupu, vor fi deschise, între orele 12-18, în Str Biserica Amzei 7-9.

  • Beniamin Popescu: sâmbătă și duminică, 2-3 octombrie, între orele 12.00-18.00
  • Roman Tolici: sâmbătă, 2 octombrie, între orele 14.00-17.00
  • Nicolae Comănescu: duminică, 3 octombrie, între orele: 14.00-18.00
  • Elena și Marcel Scutaru: duminică, 3 octombrie, între orele 13.00-15.00
  • Flavia Lupu: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-17.00
  • Mihai Coltofean: duminică, 3 octombrie, între orele 15.00-18.00

30 septembrie, ora: 19.00 – 23.00. Vernisajul Expoziției Nucleu 0010. Întâlniri inoportune la Atelier 35, unde 4 artiști fără atelier (Roberta Curcă, Alexandra Ivanciu, Diana Miron, Marina Oprea) au fost invitați să converseze, să se inspire și să lucreze cu 4 artiști care dețin ateliere repartizate de Uniunea Artiștilor Plastici (Nicolae Comănescu, Anca Mureșan, Beniamin Popescu, Elena Scutaru). Expoziția va fi deschisă pe 30 septembrie, de la ora 19.00 la 23.00, și își așteaptă publicul până pe 21 octombrie 2022.

Mai multe detalii vor fi publicate pe pagina oficială a acestui proiect.

Fotografii: Andrei Mateescu

***

ARTIȘTII INCLUȘI IN PROGRAM:

Beniamin Popescu, artist vizual și absolvent al secției de Pictură din cadrul Universității de Arte din București. Lucrările recente ale lui Beniamin Popescu evocă ruinele urbane care sunt relegate în picturile sale obiectuale, aducând în centrul atenției rolul pe care îl joacă progresul rapid în orașe și straturile lor arhitecturale. O ruină nu este doar obiectul în sine, ci istoria sa completă de la construcție la deconstrucție. Interesul lui Beniamin pentru ele provine, de asemenea, din propriile investigații cu privire la materialele utilizate adesea pe șantierele de construcții, cu care a lucrat mereu, începând ulterior să încorporeze resturile acestora, componente și substanțe în pictura sa abstractă. Hărțile și arhitectura urbană sunt prezentate nu numai în cele mai noi lucrări ale sale pe pânză, ci și în obiectele sale sculpturale care seamănă cu structuri de construcții din metal și beton armat.

Roman Tolici este asociat cu un realism fotografic infuzat de poezie și un simț suprarealist al existenței cotidiene. Picturile sale par a fi detalii ale unei povești monumentale legate de întrebările și anxietățile generale ale omului. Această forță narativă transformă subiecte recurente în capitole fără sfârșit, iar reflecțiile vieții de zi cu zi în proiecții despre timp, memorie și urme surprinse de percepția tandra a artistului.

Atelier Roman Tolici

Nicolae Comănescu. „Considerat unul dintre cei mai prolifici artiști contemporani din România, Nicolae Comănescu (n. 14 noiembrie 1968) s-a afirmat în climatul artistic post-decembrist alături de grupul Rostopasca (Dumitru Gorzo, Alina Pențac, Angela Bontaș, Alina Buga, Florin Tudor și Mona Vatamanu), iar ulterior, individual, printr-un program plastic marcat de diversitate materială și tehnică. Comănescu a absolvit Academia de Arte din București în 1998, la clasa profesorului Ion Sălișteanu. Opera sa este una endemică Bucureștiului, integrând însăși materia orașului în planul picturilor. Lucrările sale reproduc cadența aglomerărilor urbane, a forțelor politice iconoclastice și a imploziei informatice necontenite”. (Mihai Zgondoiu)

Flavia Lupu trăiește și lucrează în București, și este artist vizual, cadru didactic la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Doctor în arte, cu o teză ce are ca subiect corpul uman în arta contemporană analizat prin prisma relaţiei dintre imagine şi politică, lucrează în medii diverse: pictură, fotografie, instalație, performance. A participat la expoziţii de grup, workshop-uri, conferinţe în ţară şi în Europa (Austria, Belgia, Italia, Ungaria), şi a realizat mai multe proiecte personale care au avut ca subiecte apartenenţa socio-culturală, stereotipurile de gen, relaţia dintre spaţiul public şi spaţiul privat, identitate culturală și investigarea structurală a creativității.

Atelier Flavia Lupu

Mihai Coltofean (n. 1990), absolvent al Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza din București și al Facultății Naționale de Arte din București la secțiile Pedagogia Artei și Pictură. În prezent este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură. Își împarte timpul între atelierul din Piața Amzei, unde pictează și la liceul de arhitectură “I.N. Socolescu” unde predă studiul formelor în desen. În lucrările sale nu dorește să ilustreze un concept cu fir narativ sau temporal, ci mai degrabă forța imaginii, caracterul  său afectiv și exprimarea realităților interumane și a stărilor psihologice ale individului.

Elena Scutaru și Marcel Scutaru – doi artiști sculptori, aflați la vârsta deplinei maturități. De mai bine de un sfert de veac, împart un destin artistic comun având fiecare traseul său clar definit. Discursurile lor se animă și se potențează reciproc. Ce-i unește? Aderența la figurativ și motivele din repertoriul antichității târzii, cărora le găsesc rezolvări insolite…” (Mădălina Mirea) Elena Scutaru împarte atelierul cu șotul ei, sculptorul Marcel Scutaru.

INTER-EXTERIOR

Proiect organizat de Asociația Nucleu 0000, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România

Cofinanțat de AFCN

Parteneri media:

Propargarta, Vice.com, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Revista Zeppelin, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Zile și Nopți, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, Feeder, DigitizArte, Revista Atelierul, Munteanu, Igloo

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării”