8 martie, bucură-te şi luptă, femeie!

La 6 ani Eleanor, primul copil al lui William al X-lea, Duce de Aquitania și a soției acestuia, Aenor de Châtellerault, a rămas fără mamă şi un frate, devenind moştenitoare prezumtivă a ducatului Aquitania, iar după moartea tatălui, pe la 15 ani, una din cele mai râvnite partide din Europa. Ajutată de titlu, o personalitate puternică, frumoasa care ştia să citească și să scrie în latină, era doxa în muzică, filosofie și literatură, pricepută la călărie şi vânat, a fost regina Franţei vreo 15 ani, căsătorită cu Ludovic al VII-lea, mare amator de cruciade (ea l-a şi însoţit în a doua, pentru protejare Ierusalimului de atacurile turceşti, aventură care i-a adus gelozie şi anularea mariajului), rege cu care a avut două fete. Apoi a devenit regina Angliei, căsătorită cu Henric al II-lea (Henry Plantagenet, căruia i-a născut 5 fii şi 3 fiice), vreo 35 de ani, până ce s-a retras prin diverse locuri şi mănăstiri, pe unde a fost şi surghiunită de soţ.
Bunica Europei” (cu moştenitori ce-au condus Saxonia, Bavaria, Castilia, Sicilia, Franţa, Anglia) a cinstit deopotrivă romantismul (susţinând trubadurii, cavalerismul etc) şi legendele (spre bucuria cronicarilor) şi s-a înarmat nu doar cu umor, înfierând infidelităţile celui de-al doilea soţ, ci şi cu maxim curaj de a-şi sprijini copiii, în special pe Richard Inimă-de-Leu, în timpul absenţei căruia a ţinut regatul intact în ciuda intrigilor fraţilor. După moartea lui Richard, mare noroc a avut fratele John Lackland cu ea, că a apărat strategic Anjou şi Aquitaine de nepotul Arthur. Şi graţie flerului, inteligenţei, modestiei, eleganţei şi energiei ei, multă vreme rămase în umbră (fiindcă istoricii francezi au preferat s-o numească frivolă, imatură, isterică şi nechibzuită), a influenţat oameni din toate domeniile.

La 61 de ani, Katharine Hepburn primea un Oscar pentru felul în care reuşise să spună povestea unei vieţi trăite cu peste 800 de ani în urmă, în The Lion in Winter, film în care a debutat Anthony Hopkins, în rolul lui Richard.
Hepburn (care şi-a adorat personajul pentru energie, curaj şi independeţă, înţelegându-i dramele nespuse şi percepându-i fiecare centimetru din platoşa puternică, ea însăşi trecând prin drama sinuciderii unui frate, şi numeroase dezamăgiri în dragoste) i-a influenţat cariera prin rolul ăsta lui Hopkins (in filmul pe care unii l-ar putea reface acum ca un soi de Dynasty în Evul Mediu), cu un prim sfat: „nu juca, vorbeşte simplu, din suflet”, despre care el a vorbit cu duioşie în câteva rânduri.
K. H. s-a făcut că nu observă avansurile lui Peter O’Toole, care avea 36 ani la vremea aia, fiindcă-l jelea discret pe Spencer Tracy. Dar l-a lovit o dată peste faţă, când a întârziat la filmări fiindcă juca poker în rulotă, iar după ce Peter şi-a cerut scuze, i-a spus: „Nu-ţi face griji, porcule, îi lovesc doar pe cei pe care-i iubesc”, chestie care l-a făcut să intre în pământ de ruşine, dar să se şi laude tuturor că i-a intrat în graţii.

La 800 de ani distanţă, Eleanor şi Katharine au marcat fiecare, câte 80 de ani de transformări în anumite zone culturale, fiind cei mai mari influenceri pentru multe destine din lume, indiferent de meseriile lor. Şi le cântă lumea ode pentru putere şi dăruire, dar nimeni un cântec de dragoste împlinită, fix ce şi-au dorit să ţină mai mult.

Cu dragoste, la mulţi ani de 8 martie bunicilor pe care le-am ales din istorie, celor pe care le-am avut în viaţă, mamelor tuturor şi femeilor din pretutindeni care au ales ca dincolo de istoria dubioasă a acestei zile să vorbească între şi despre ele, ieşind din rolurile în care au intrat de bunăvoie ori silite de context şi societate.